Biodiversitate

1. Flora
2. Fauna
3. Ecosisteme în RBDD
4. Scurt istoric privind protecţia naturii în Delta Dunării
5. Reţeaua ecologică Natura 2000

Unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit rezervaţie a biosferei este acela că, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată, prin aceasta întelegându-se un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice. Mai mult decât atât, Delta Dunării frapează prin densitatea ridicată la multe specii, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate că din cauza efectelor activităţilor antropice din ultimile decenii şi efectivele acestor specii ca şi habitatele lor au fost grav afectate.

Începând cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei şi faunei din teritoriul RBDD, acţiune ce continuă şi în prezent, având două obiective majore: cunoaşterea unei importante componente a patrimoniului natural într-o rezervaţie a biosferei şi evidenţierea speciilor ce necesită măsuri de protecţie şi conservare.

Mozaicul de habitate dezvoltate în RBDD este cel mai variat din România şi găzduieşte o mare varietate de comunităţi de plante şi animale al căror număr a fost apreciat la 5.429 de tipuri.

• 30 tipuri de ecosisteme,
• 5 429 specii, din care
• 1 839 specii de floră
• alge planctonice (678 specii)
• licheni (107 specii)
• macromicete (38 specii)
• plante vasculare (1016 specii)
• 3 590 specii de faună
• moluşte (91 specii)
• insecte (2 244 specii)
• peşti (135 specii)
• amfibieni (10 specii)
• reptile (11 specii)
• păsări (331 specii)
• mamifere (42 specii)

Bancă naturală de gene cu valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural mondial.

FLORA - 1 839 specii floră
Flora din RBDD este reprezentată de 1.839 de taxoni, iar circa 70% din vegetaţia deltei este dominată de stuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociaţiile de Scirpetum şi de vegetaţia de stuf de pe plauri.

În lacuri, canale, se întâlnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufăr (Nymphea sp., Nuphar), ciulinul de baltă (Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp., Utricularia sp.
Pădurile de salcie se întâlnesc pe malurile mai înalte (Salix trianda, Salix fragilis si Salix alba) în timp ce salcia cenuşie de talie mică (Salix cinerea) se întâlneşte pe malurile mai joase.
În pădurile Letea şi Caraorman, dezvoltate în zonele joase şi mai umede dintre grindurile de nisip numite “hasmace” se întîlnesc specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora) împreună cu specii de frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae), cu specii variate de arbuşti sau de plante căţăratoare cum sunt: viţa salbatică (Vitis silvestris) sau liana (Periploca graeca).
Dunele se caracterizează prin prezenţa asociaţiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata, Koeleria glauca, Festuca pallens, etc.).
În zonele cu soluri sărate sunt frecvente asociaţiile de plante halofile cu Salicornia herbacea, Suaeda maritima, Puccicinelia distans, Aeluropus littoralis, şi Limonium gmelini. O categorie distinctă o formează plantele fără rădăcini, plantele plutitoare cum sunt: Salvinia natans, trei specii de Lemna, Wolffia arrhiza, Utricularia vulgaris, şi Spirodela polyrrhiza.
În perioada inventarierii speciilor din RBDD au fost descoperite şi 2 specii noi pentru ştiinţă: Centaurea pontica, şi Elymus pycnattum deltaicus.

FAUNA - 3590 specii faună
Datorită condiţiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre şi acvatice, precum şi proximitatea câtorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteraneană, pontica, eur-asiatică), fauna RBDD este reprezentată de 3.590 de specii (3061 nevertebrate şi 529 vertebrate).
Nevertebratele formează, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu peste 3.000 de specii. Din acestea sunt 435 de specii de viermi şi rotifere, 91 de specii de moluşte, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide şi 2.244 de specii de insecte. Pînă în prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru ştiinţă, incluzând un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie de peşte Knipowitschia cameliae şi 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus şi Homoporus deltaicus.

Fauna piscicolă din RBDD are o varietate remarcabilă, cuprinzând 135 de specii. Majoritatea acestora sunt specii de apă dulce, dar sunt reprezentate şi specii marine precum şi specii eurihaline care trăiesc în Marea Neagră şi pătrund în Deltă şi în Dunăre în timpul sezonului de reproducere.
Aproximativ o treime dintre specii au fost şi sunt valorificate economic prin pescuitul comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie prohibiţa pentru o perioada de 10 ani, începând cu 2006) şi scrumbia de Dunăre (Alosa pontica).

Fauna amfibienilor şi a reptilelor este bine reprezentată în RBDD, cele mai multe din specii fiind protejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentaţi de 10 specii de broaşte: broasca de lac mare (Rana ridibunda), buhaiul de baltă (Bombina bombina), brotăcelul (Hyla arborea), broasca de pământ brună (Pelobates fuscus), broasca râioasă brună (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis), Broasca de pământ siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone şi 2 specii de sopârle de apă, triton (Triturus dobrogicus, T.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 11 specii incluzând ţestudine, şopârle (Sauria) şi şerpi (Serpentes).

RBDD ramâne, însa cea mai renumită pentru fauna ornitologică, fiind înregistrate în total 331 specii (în afara celor 520 de specii inventariate în toata Europa de Vest). Zona are o importanţă universală pentru cuibăritul multor populaţii de păsări cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus) şi cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai întâlnesc aici colonii importante de stârc lopătar (Platalea leucorodia) şi câteva specii cuibăritoare de vultur codalb (Haliaeetus albicilla).

Zona Deltei Dunării este un loc de popas major, atât de primavară cât şi de toamnă, pentru câteva milioane de păsări, în special rate, barza albă (Ciconia ciconia) şi numeroase specii de păsări de pradă. În sezonul de iarnă, RBDD găzduieşte grupuri mari de lebede si gâşte, incluzând aproape întreaga populaţie de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis).

Cele 331 specii de păsări includ:

• cea mai mare parte a populaţiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) şi pelican creţ (Pelecanus crispus);
• 60 % din populaţia mondială de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)
• 50 %din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii).

Mamiferele sunt reprezentate de 42 de specii incluzând specii de importanţa conservativă europeană cum sunt vidra (Lutra lutra) şi nurca europeană (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) şi mistreţul (Sus scrofa) ce au importanţă economică pentru blana şi respectiv, pentru vânatoare. Alţi prădători sunt reprezentaţi de hermină (Mustela erminea), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) şi pisica sălbatică (Felis silvestris).

Prin Convenţia de la Berna sunt protejate un mare număr de păsări (313 din totalul de 331 specii), urmând apoi un numar de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate, şi de asemenea un număr de 24 de specii de peşti din care 22 specii sunt protejate.

Specii de fauna declarate MONUMENTE ALE NATURII existente in RBDD

Populaţii de păsări de importanţă internaţională pe teritoriul RBDD

Ecosisteme în RBDD

În RBDD se întâlnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale şi 7 antropice) .
Formaţiunile de apă cuprind apele curgătoare (Dunarea şi braţele sale principale, canalele cu circulaţie activă a apei, canale din zonele naturale cu circulaţie a apei în regim liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fără schimb de apă), ape dulci stătătoare (lacuri cu o suprafaţă mare şi/sau schimb activ de apă, lacuri cu schimb redus de apă şi lacuri din interiorul polderelor cu schimb controlat de apă), ape stătătoare sălcii şi sărate (lacuri izolate), lagune costiere (lagunele cu legătura la mare), zone marine costiere (golfuri semi-închise şi ape marine costiere).

Zonele umede includ vegetaţia acvatică limitrofă (stufărişurile, plaurii, formaţiunile de salcii de pe maluri, păşunile de pe malurile inundate frecvent în asociaţie cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate).

Pădurile, tufişurile şi vegetaţia ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufişurile şi vegetaţia ierboasă (pajiştile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, şi tufişurile şi vegetaţia ierboasă de pe solul calcaros), şi zonele deschise cu sau fără vegetaţie săracă (dune, dune cu nisipuri mişcătoare sau partial mişcatoare, parţial acoperite cu vegetaţie, cordoane litorale slab consolidate şi plajele).

Amenajări (amenăjari agricole, amenăjari forestiere, plantaţii de plopi de pe malurile râului, amenajări piscicole, diverse alte amenăjari, poldere abandonate aflate în refacere ecologică);

Oraşe şi sate (aşezări urbane şi rurale)

Scurt istoric privind protecţia naturii în Delta Dunării

În Delta Dunării, activitatea de protecţia naturii a fost organizată încă din 1938 când Pădurea Letea a fost declarată arie protejată de către Academia Română, aceasta fiind a doua zonă protejată la nivel naţional, după Muntii Retezat (1935). Suprafaţa zonelor protejate din Delta Dunării a crescut la aprox. 40.000 ha după al doilea razboi mondial, multe din noile zone protejate fiind declarate în ultimele decenii ale secolului al XX-lea. În 1978, coloniile de pelicani de la Roşca-Buhaiova şi Pădurea Letea au fost declarate prima rezervaţie a biosferei din România.
În anul 1990, Delta Dunării şi alte componente adiacente, în suprafaţă de circa 580000 ha, a fost declarată rezervaţie a biosferei.

În decembrie 1993, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 82, modificată şi completată prin Legea 454/2001, privind înfiinţarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Această lege stabileste atribuţiile principale de funcţionare ale Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), instituţie publică aflată în subordinea autorităţii centrale pentru protecţia mediului.

În anul 1994, prin Hotărârea de Guvern nr. 248, a fost adoptat Statutul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, au fost delimitate zonele strict protejate si stabilită componenţa Consiliului Ştiintific al RBDD, hotărâre modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern 367/ 2002 şi Hotãrârea de Guvern 1515/ 2006

Reţeaua ecologică Natura 2000

Ce este Natura 2000?

Este un program care are scopul să protejeze şi să gestioneze specii şi habitate vulnerabile pe teritoriul lor natural, în întreaga Europă, fără să ţină cont de graniţele politice.
Este o reţea ecologică realizată prin implementarea Directivelor HABITATE si PĂSĂRI (Directiva privind Conservarea habitatelor naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice CE 92/43 şi Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice CE 79/409).
Este transpusă prin Legea nr. 345/2006 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

IMPORTANT: Natura 2000 nu este un sistem de rezervaţii strict protejate! Activităţile umane sunt permise în măsura în care permit menţinerea speciei sau a habitatului.

Reţeaua Natura 2000 este compusă din:

SAC-uri (Special Areas for Conservation- Arii Speciale de Conservare) desemnate pentru:

• habitatele din Directiva Habitate (198 listate în Directiva Habitate)
• specii (peste 800 listate în Directiva Habitate)

SPA-uri (Special Protection Areas - Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică) desemnate pentru:

• Speciile din Directiva Păsări (aproximativ 200 specii).

Siturile din RBDD şi imporţanta lor

Delta Dunării Razim Sinoie (SPA)

Habitatele lacustre şi cele caracteristice grindurilor constituie suportul existenţei unei faune de vertebrate extrem de diverse, cu numeroase specii ocrotite la nivel naţional şi internaţional.
Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii:

• număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 97
• număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 151
• număr de specii periclitate la nivel global: 17.
Situl este important pentru populaţiile speciilor cuibăritoare, speciilor migratoare şi a celor care iernează. În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind sit RAMSAR.

Delta Dunării şi zona marină a Deltei Dunării(SCI)

Are anumite particularităţi datorate influenţei majore a apelor Dunării şi aluviunilor depuse de acestea, încât aici, există habitate sedimentare unice la litoralul românesc. Este de remarcat frumuseţea şi bogaţia zonei, cu o varietate de biotopuri şi resurse, care o fac unică nu numai în Europa ci şi în cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii.

Care sunt obligaţiile şi restricţiile într-un sit Natura 2000?

• evitarea acţiunilor care ar putea afecta în mod semnificativ speciile şi habitatele pentru care a fost desemnată zona ca sit Natura 2000;

• stabilirea măsurilor de conservare necesare implicând, dacă este cazul, planuri de management adecvate specifice siturilor sau integrate în alte planuri de management.

• NU exista restricţii atâta vreme cât activitaţile de orice fel, desfăşurate în zonă, nu pun în pericol habitatele şi speciile pentru care a fost desemnat situl.

Informaţii suplimentare www.natura2000.ro

» sus in pagină