Biodiversitate
- Flora
- Fauna
- Ecosisteme în RBDD
- Scurt istoric privind protecţia naturii în Delta Dunării
- Reţeaua ecologică Natura 2000
Unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit rezervaţie a biosferei este acela că, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată, prin aceasta întelegându-se un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice. Mai mult decât atât, Delta Dunării frapează prin densitatea ridicată la multe specii, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate că din cauza efectelor activităţilor antropice din ultimile decenii şi efectivele acestor specii ca şi habitatele lor au fost grav afectate.
Începând cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei şi faunei din teritoriul RBDD, acţiune ce continuă şi în prezent, având două obiective majore: cunoaşterea unei importante componente a patrimoniului natural într-o rezervaţie a biosferei şi evidenţierea speciilor ce necesită măsuri de protecţie şi conservare.
Mozaicul de habitate dezvoltate în RBDD este cel mai variat din România şi găzduieşte o mare varietate de comunităţi de plante şi animale al căror număr a fost apreciat la 5.429 de tipuri.
- 30 tipuri de ecosisteme,
- 5 429 specii, din care
- 1 839 specii de floră
- alge planctonice (678 specii)
- licheni (107 specii)
- macromicete (38 specii)
- plante vasculare (1016 specii)
- 3 590 specii de faună
- moluşte (91 specii)
- insecte (2 244 specii)
- peşti (135 specii)
- amfibieni (10 specii)
- reptile (11 specii)
- păsări (331 specii)
- mamifere (42 specii)
Bancă naturală de gene cu valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural mondial.
FLORA - 1 839 specii floră
Flora din RBDD este reprezentată de 1.839 de taxoni, iar circa 70% din vegetaţia deltei este dominată de stuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociaţiile de Scirpetum şi de vegetaţia de stuf de pe plauri.
În lacuri, canale, se întâlnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufăr (Nymphea sp., Nuphar), ciulinul de baltă (Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp., Utricularia sp.
Pădurile de salcie se întâlnesc pe malurile mai înalte (Salix trianda, Salix fragilis si Salix alba) în timp ce salcia cenuşie de talie mică (Salix cinerea) se întâlneşte pe malurile mai joase.
În pădurile Letea şi Caraorman, dezvoltate în zonele joase şi mai umede dintre grindurile de nisip numite “hasmace” se întîlnesc specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora) împreună cu specii de frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae), cu specii variate de arbuşti sau de plante căţăratoare cum sunt: viţa salbatică (Vitis silvestris) sau liana (Periploca graeca).
Dunele se caracterizează prin prezenţa asociaţiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata, Koeleria glauca, Festuca pallens, etc.).
În zonele cu soluri sărate sunt frecvente asociaţiile de plante halofile cu Salicornia herbacea, Suaeda maritima, Puccicinelia distans, Aeluropus littoralis, şi Limonium gmelini. O categorie distinctă o formează plantele fără rădăcini, plantele plutitoare cum sunt: Salvinia natans, trei specii de Lemna, Wolffia arrhiza, Utricularia vulgaris, şi Spirodela polyrrhiza.
În perioada inventarierii speciilor din RBDD au fost descoperite şi 2 specii noi pentru ştiinţă: Centaurea pontica, şi Elymus pycnattum deltaicus.
FAUNA - 3590 specii faună
Datorită condiţiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre şi acvatice, precum şi proximitatea câtorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteraneană, pontica, eur-asiatică), fauna RBDD este reprezentată de 3.590 de specii (3061 nevertebrate şi 529 vertebrate).
Nevertebratele formează, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu peste 3.000 de specii. Din acestea sunt 435 de specii de viermi şi rotifere, 91 de specii de moluşte, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide şi 2.244 de specii de insecte. Pînă în prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru ştiinţă, incluzând un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie de peşte Knipowitschia cameliae şi 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus şi Homoporus deltaicus.
Fauna piscicolă din RBDD are o varietate remarcabilă, cuprinzând 135 de specii. Majoritatea acestora sunt specii de apă dulce, dar sunt reprezentate şi specii marine precum şi specii eurihaline care trăiesc în Marea Neagră şi pătrund în Deltă şi în Dunăre în timpul sezonului de reproducere.
Aproximativ o treime dintre specii au fost şi sunt valorificate economic prin pescuitul comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie prohibiţa pentru o perioada de 10 ani, începând cu 2006) şi scrumbia de Dunăre (Alosa pontica).
Fauna amfibienilor şi a reptilelor
este bine reprezentată în RBDD, cele mai multe din specii
fiind protejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentaţi de
10 specii de broaşte: broasca de lac mare (Rana ridibunda),
buhaiul de baltă (Bombina bombina), brotăcelul (Hyla arborea),
broasca de pământ brună (Pelobates fuscus), broasca
râioasă brună (Bufo bufo), broasca râioasă verde
(Bufo viridis), Broasca de pământ siriaca (Pelobates
syriacus balcanicus), Rana lessone şi 2 specii de sopârle
de apă, triton (Triturus dobrogicus, T.vulgaris). Reptilele
sunt reprezentate de 11 specii incluzând ţestudine,
şopârle (Sauria) şi şerpi (Serpentes).
RBDD ramâne, însa cea mai renumită
pentru fauna ornitologică, fiind înregistrate
în total 331 specii (în afara celor 520 de specii
inventariate în toata Europa de Vest). Zona are o importanţă
universală pentru cuibăritul multor populaţii de păsări cum
sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul creţ
(Pelecanus crispus) şi cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus).
Se mai întâlnesc aici colonii importante de stârc
lopătar (Platalea leucorodia) şi câteva specii cuibăritoare
de vultur codalb (Haliaeetus albicilla).
Zona Deltei Dunării este un loc de popas
major, atât de primavară cât şi de toamnă, pentru
câteva milioane de păsări, în special rate, barza
albă (Ciconia ciconia) şi numeroase specii de păsări de pradă.
În sezonul de iarnă, RBDD găzduieşte grupuri mari de
lebede si gâşte, incluzând aproape întreaga
populaţie de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis).
Cele 331 specii de păsări
includ:
• cea mai mare parte a populaţiei
Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) şi pelican
creţ (Pelecanus crispus);
• 60 % din populaţia mondială de cormoran mic
(Phalacrocorax pygmaeus)
• 50 %din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii).
Mamiferele sunt reprezentate
de 42 de specii incluzând specii de importanţa conservativă
europeană cum sunt vidra (Lutra lutra) şi nurca europeană (Lutreola
lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) şi mistreţul (Sus
scrofa) ce au importanţă economică pentru blana şi respectiv,
pentru vânatoare. Alţi prădători sunt reprezentaţi de
hermină (Mustela erminea), câinele enot (Nyctereutes
procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) şi pisica sălbatică
(Felis silvestris).
Prin Convenţia de la Berna sunt protejate
un mare număr de păsări (313 din totalul de 331 specii), urmând
apoi un numar de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii
sunt strict protejate, şi de asemenea un număr de 24 de specii
de peşti din care 22 specii sunt protejate.
Specii de fauna declarate MONUMENTE
ALE NATURII existente in RBDD
Nr.crt |
Specie-denumire
ştiintifică/denumire populară |
Act
normativ de bază |
1. |
Tadorna
tadorna/călifarul alb |
HCM 1625/1955 |
2. |
T. ferruginea/călifarul
roşu |
Ibidem |
3. |
Corvus corax/corbul |
JCM 734/1933 |
4. |
Otis tarda/dropia |
JCM 600/1933
|
5. |
O. tetrax/spurcaciul |
Ibidem |
6. |
Pelecanus
onocrotalus/pelicanul comun |
Ibidem
|
7. |
Pelecanus
crispus/pelicanul creţ |
Ibidem |
8. |
Himantopus
himantopus/piciorongul |
Hcm 1625/1955
|
9. |
Platalea
leucorodia/stârcul lopătar |
Ibidem |
10. |
Egretta
alba/egreta mare |
JCM 600/1933
|
11. |
Egretta
garzetta/egreta mică |
Ibidem |
12. |
Neophron
percnopterus/vulturul hoitar |
Ibidem
|
13. |
Testudo
graeca ibera/broasca ţestoasă de uscat |
JCM 142/1938 |
Populaţii de păsări de importanţă internaţională
pe teritoriul RBDD
Denumirea
ştiintifică |
Denumire
populară |
Procente
din populaţia europeană(E), palearctica (P), mondială
(W) |
Phalacocrorax
pygmeus |
Cormoran
mic |
61 W |
Pelecanus
onocrotalus |
Pelican
comun |
52 P |
Pelecanus
crispus |
Pelican
creţ |
5 W |
Nycticorax
nycticorax |
Stârc de
noapte |
17 E
|
Ardeola
ralloides |
Stârc galben |
26 P |
Egretta
garzetta |
Egreta mică |
11 E
|
Egretta
alba |
Egreta mare |
71 E |
Ardea purpurea |
Stârc purpuriu |
11 E
|
Branta ruficollis |
Gâsca cu
gât roşu |
90 W |
Plegadis
falcinellus |
Ţigănuş |
30 E
|
Platalea
leucorodia |
Lopătar |
1 E |
Haliaeetus
albicilla |
Codalb |
1 W
|
Circus aeruginosus |
Herete de
stuf |
4 E |
Ecosisteme
în RBDD
În RBDD se întâlnesc 30
de tipuri de ecosisteme (23 naturale şi 7 antropice) .
Formaţiunile de apă cuprind apele curgătoare
(Dunarea şi braţele sale principale, canalele cu circulaţie
activă a apei, canale din zonele naturale cu circulaţie a
apei în regim liber, canale din interiorul polderelor,
cu schimbul controlat al apei sau fără schimb de apă), ape
dulci stătătoare (lacuri cu o suprafaţă mare şi/sau schimb
activ de apă, lacuri cu schimb redus de apă şi lacuri din
interiorul polderelor cu schimb controlat de apă), ape stătătoare
sălcii şi sărate (lacuri izolate), lagune costiere (lagunele
cu legătura la mare), zone marine costiere (golfuri semi-închise
şi ape marine costiere).
Zonele umede includ vegetaţia
acvatică limitrofă (stufărişurile, plaurii, formaţiunile de
salcii de pe maluri, păşunile de pe malurile inundate frecvent
în asociaţie cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate).
Pădurile, tufişurile şi vegetaţia
ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile
mixte de stejar), tufişurile şi vegetaţia ierboasă (pajiştile
de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile
cu loess, şi tufişurile şi vegetaţia ierboasă de pe solul
calcaros), şi zonele deschise cu sau fără vegetaţie săracă
(dune, dune cu nisipuri mişcătoare sau partial mişcatoare,
parţial acoperite cu vegetaţie, cordoane litorale slab consolidate
şi plajele).
Amenajări (amenăjari agricole,
amenăjari forestiere, plantaţii de plopi de pe malurile râului,
amenajări piscicole, diverse alte amenăjari, poldere abandonate
aflate în refacere ecologică);
Oraşe şi sate (aşezări urbane
şi rurale)
Scurt
istoric privind protecţia naturii în Delta Dunării
În Delta Dunării, activitatea de protecţia
naturii a fost organizată încă din 1938 când Pădurea
Letea a fost declarată arie protejată de către Academia Română,
aceasta fiind a doua zonă protejată la nivel naţional, după
Muntii Retezat (1935). Suprafaţa zonelor protejate din Delta
Dunării a crescut la aprox. 40.000 ha după al doilea razboi
mondial, multe din noile zone protejate fiind declarate în
ultimele decenii ale secolului al XX-lea. În 1978, coloniile
de pelicani de la Roşca-Buhaiova şi Pădurea Letea au fost
declarate prima rezervaţie a biosferei din România.
În anul 1990, Delta Dunării şi alte componente
adiacente, în suprafaţă de circa 580000 ha, a
fost declarată rezervaţie a biosferei.
În decembrie 1993, Parlamentul României
a adoptat Legea
nr. 82, modificată şi completată prin Legea
454/2001, privind înfiinţarea Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării. Această lege stabileste
atribuţiile principale de funcţionare ale Administraţiei Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării (ARBDD), instituţie publică
aflată în subordinea autorităţii centrale pentru
protecţia mediului.
În anul 1994, prin Hotărârea
de Guvern nr. 248, a fost adoptat Statutul Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării, au fost delimitate zonele
strict protejate si stabilită componenţa Consiliului
Ştiintific al RBDD, hotărâre modificată
şi completată prin Hotărârea
de Guvern 367/ 2002 şi Hotãrârea
de Guvern 1515/ 2006
Reţeaua
ecologică Natura 2000
Ce este Natura 2000?
Este un program care are scopul să protejeze şi să gestioneze
specii şi habitate vulnerabile pe teritoriul lor natural,
în întreaga Europă, fără să ţină cont de graniţele
politice.
Este o reţea ecologică realizată prin implementarea Directivelor
HABITATE si PĂSĂRI (Directiva privind Conservarea habitatelor
naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice CE 92/43
şi Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice CE 79/409).
Este transpusă prin Legea nr. 345/2006 pentru modificarea
şi completarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
şi faunei sălbatice
IMPORTANT: Natura 2000 nu este un sistem
de rezervaţii strict protejate! Activităţile umane sunt permise
în măsura în care permit menţinerea speciei sau
a habitatului.
Reţeaua Natura 2000 este compusă din:
SAC-uri (Special Areas for Conservation- Arii Speciale de
Conservare) desemnate pentru:
• habitatele din Directiva Habitate (198 listate în
Directiva Habitate)
• specii (peste 800 listate în Directiva Habitate)
SPA-uri (Special Protection Areas - Arii Speciale de Protecţie
Avifaunistică) desemnate pentru:
• Speciile din Directiva Păsări (aproximativ 200 specii).
Siturile din RBDD şi imporţanta lor
Delta Dunării Razim Sinoie (SPA)
Habitatele lacustre şi cele caracteristice grindurilor constituie
suportul existenţei unei faune de vertebrate extrem de diverse,
cu numeroase specii ocrotite la nivel naţional şi internaţional.
Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de
păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii:
- număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 97
- număr de alte specii migratoare, listate în anexele
Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 151
- număr de specii periclitate la nivel global: 17.
Situl este important pentru populaţiile speciilor cuibăritoare,
speciilor migratoare şi a celor care iernează. În perioada
de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare
de păsări de baltă, fiind sit RAMSAR.
Marea Neagră (SPA)
Situl constituie important culoar de migraţie şi de iernare
pentru păsările din nordul Europei, în apele marine de-a
lungul coastei. Viaţa bentică şi pelagică extrem de bogată constituie
suportul pentru populaţiile de păsări migratoare, sedentare
şi de pasaj.
Delta Dunării şi zona marină a Deltei Dunării(SCI)
Are anumite particularităţi datorate influenţei majore a
apelor Dunării şi aluviunilor depuse de acestea, încât
aici, există habitate sedimentare unice la litoralul românesc.
Este de remarcat frumuseţea şi bogaţia zonei, cu o varietate
de biotopuri şi resurse, care o fac unică nu numai în
Europa ci şi în cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii.
Care sunt obligaţiile şi restricţiile într-un
sit Natura 2000?
• evitarea acţiunilor care ar putea afecta în
mod semnificativ speciile şi habitatele pentru care a fost
desemnată zona ca sit Natura 2000;
• stabilirea măsurilor de conservare necesare implicând,
dacă este cazul, planuri de management adecvate specifice
siturilor sau integrate în alte planuri de management.
• NU exista restricţii atâta vreme cât
activitaţile de orice fel, desfăşurate în zonă, nu pun
în pericol habitatele şi speciile pentru care a fost
desemnat situl.
Informaţii suplimentare www.natura2000.ro
» sus in pagină
|