| Obiectivul
strategiei - este de a sprijini conservarea şi managementul
durabil al resurselor naturale din Delta Dunării, sporind
beneficiile socio-economice pentru populaţia locală
din Delta Dunării, şi durabilitatea financiară a ARBDD, prin implementarea unei strategii de conştientizare
a publicului integrate şi bine orientate.
Realizarea strategiei a fost finanţată
de Banca Mondială, în cadrul Proiectului GEF
Biodiversitatea Deltei Dunării, şi a fost facilitată
de către organizaţia Fauna & Flora International.
Există un număr de particularităţi
legate de modul în care a fost concepută această
strategie, care ar trebui menţionate:
- Este prima strategie de conştientizare a publicului
dezvoltată pentru o zonă protejată
din România.
- Un număr mare de grupuri ţintă au fost
implicate îndeaproape în pregătirea
strategiei.
- Modurile de abordare participative utilizate au ajutat
la dezvoltarea unei strategii integrate, mai eficiente
şi convenabile.
- ARBDD a recunoscut importanţa consultării grupurilor
ţintă în politica de luare a deciziilor.
- Abordarea participativă s-a dovedit a fi eficientă
în reducerea conflictului, în schimbarea atitudinii,
în crearea parteneriatelor şi răspândirea
informaţiilor.
- S-a efectuat o abordare pe larg a conştientizării
publicului, recunoscându-se necesitatea implicării
mai multor organizaţii şi utilizării de mecanisme
diferite pentru a construi conştientizarea nu numai în
ARBDD şi în deltă, dar şi referitoare la
marile problemele sociale şi de mediu .
Probleme cheie
Principalele probleme cheie identificate
pentru Strategia de Conştientizare Publică şi Educaţie
Ecologică sunt:
1. Poluarea
2. Înţelegerea motivelor pentru stabilirea
RBDD
3. Imaginea publică a ARBDD
4. Greutăţile economice şi sociale
ale populaţiei locale
5. Comunicarea internă în cadrul
ARBDD
6. Comunicarea între ARBDD şi grupurile
ţintă locale
7. Diversele corpuri administrative implicate
în managementul RBDD
8. Educaţia de mediu şi conştientizarea
9. Interpretarea legislaţiei
10. Exploatarea resurselor naturale
11. Potenţialul turistic nefructificat
12. Menţinerea culturii şi a tradiţiilor
locale
Grupuri ţintă
O mare varietate de grupuri diferite au un
interes în deltă sau o influenţează într-un
fel sau altul. Această strategie a fost proiectată
să acopere un public cât mai mare posibil, dar
este vital ca conştientizarea publicului să se poată
concentra asupra anumitor grupuri cheie, precum:
- Populaţia locală (toate comunităţile din
RBDD, cei ce folosesc resursele deltei)
- Turiştii
- Autoritătile locale (toţi factorii de decizie
legislativi şi executivi, inclusiv Consiliul Judeţean Tulcea,
guvernul, politicienii)
- ARBDD (personalul administrativ şi agenţii ecologi)
- Mass media (ziare, radio, televiziune)
- Oamenii de afaceri şi investitorii care acţionează
în RBDD
- Copiii, elevii şi profesorii
- Donatorii naţionali şi internaţionali
- ONG-urile locale
- Specialiştii
- Grupurile religioase
- Locuitorii din Tulcea
- Populaţia mai în vârstã
- Partenerii internaţionali
- Grupurile la nivel naţional
EDUCAŢIA PENTRU MEDIU
Educaţia privind mediul este un proces care
are scopul să imbunătăţească calitatea vieţii, care serveşte
la recunoaşterea valorilor mediului înconjurător şi la clarificarea
conceptelor privind mediul înconjurător. Educaţia de mediu
poate ajuta oamenii să câştige cunoştinţe, deprinderi, motivaţii,
valori şi angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări
eficient resursele pamântului şi de a-şi asuma raspunderea
pentru menţinerea calităţii mediului.
Obiectivele educaţiei de mediu în toată lumea
sunt asemănătoare: să menţinem şi să
îmbunătăţim calitatea mediului, să prevenim problemele mediului
în viitor.
Paradoxal, cu cât o societate este mai educată
şi mai înstărită cu atât impactul ei negativ asupra mediului
este mai mare, necesităţile de consum sunt mai mari şi poluarea
la fel. Ceea ce duce la concluzia că doar educarea cetăţenilor
nu este suficientă pentru realizarea dezvoltării durabile.
În zonele cu educaţie redusă în general economia se reduce
la agricultură şi extragerea resurselor. Cu cât nivelul de
educaţie creşte – apar industrii din ce în ce mai sofisticate
şi gradul de consum este ridicat, poluarea este mai mare etc.
Toate acestea evidenţiază complexitatea legăturii dintre dezvoltarea
durabilă şi educaţie.
Educaţia pentru dezvoltarea durabilă
Grija şi speranţa întregii lumi s-a îndreptat
spre cei care vor fi în acelaşi timp atât beneficiarii unui
mediu sanatos, cât şi cei de care depinde menţinerea şi îmbunătăţirea
relaţiei OM - NATURA: tinerii. Iar pentru asta, Naţiunile
Unite au declarat ca deceniul 2005 - 2014 să fie un deceniu
al EDUCAŢIEI PENTRU O DEZVOLTARE DURABILĂ.
Capitolul 36 din Agenda 21 se referă la importanţa
educaţiei pentru dezvoltare durabilă în următorii termeni:
- necesitatea reorientării educaţiei ca promotor al dezvoltării
durabile
- conştientizarea necesitătii dezvoltării durabile
- importanţa trainingului
In reorientarea educatiei catre dezvoltarea
durabila, cei care dezvolta programe de educatie trebuie sa
gaseasca echilibrul intre cunostintele viitorului si modul
traditional de viata. De multe ori modul traditional de viata
ne surprinde cu rezolvari foarte ecologice ale problemelor
legate de folosirea resurselor. Reintoarcerea la un mod de
viata traditional este imposibila pentru cei care duc o viata
urbana, insa cultivarea valorilor traditionale poate fi un
bun suport pentru dezvoltarea durabila a secolului 21.
Principalele activităţi pentru educaţia de mediu
în RBDD
Principalele activităţi de educaţie ecologică şi conştientizare
ecologică desfăşurate de ARBDD s-au axat pe următoarele direcţii
principale:
- Vizite în şcoli şi grădiniţe însoţite de
dezbateri pe probleme de mediu şi prezentări de filme video
- Acţiuni pentru celebrarea “Zilei Mondiale a Zonelor
Umede”; a “Zilei Mondiale a Apei”; a “Zilei
Pamântului”; a “Zilei Internaţionale a
Mediului”; a “Zilei pentru Protecţia Stratului
de Ozon”; etc.
- Organizarea unor expoziţii cu lucrări realizate de elevi
şi studenţi
- Implementarea Proiectului “Păpuşile - Eco în
Delta Dunării”
- Realizarea “Manualului Păpuşilor Eco” (1999)
- ghid practic cu principii practice şi teoretice de folosire
a păpuşilor cu umbre la predarea problemelor de mediu înconjurător
- Realizarea în 2000 a “Ghidului practic cu
activităţi pentru educaţia de mediu” , adresat elevilor
din ciclul primar şi gimnazial
- Realizarea în 2002 a ghidului practic pentru preşcolari
“Glasul naturii” în colaborare cu Grădiniţa
nr. 19 Tulcea, cuprinzând activităţi practice, fişe
de lucru pentru implementarea educaţiei de mediu în
grădiniţe
- Apariţia a patru ediţii a revistei “Micii ecologişti”
- revista care s-a realizat în cadrul Serviciului
Educaţie Ecologică, Informare şi care cuprinde lucrări (desene,
eseuri, rubrici de curiozităţi) ale elevilor din şcolile
din teritoriul RBDD şi municipiul Tulcea
- Cursuri de pregătire pentru agenţii ecologi din cadrul
ARBDD - comunicarea şi conştientizarea populaţiei locale
a constituit tematică aparte
- Strategia de conştientizare publică şi educaţie ecologică
- identifică educaţia de mediu ca un obiectiv distinct al
conştientizării
- Seminarii şi ateliere de lucru cu grupurile ţintă din
RBDD
- Realizarea şi distribuirea, în şcoli şi grădiniţe,
de pliante, materiale informative şi materiale didactice
realizate în cadrul Serviciului Educaţie Ecologică,
Informare
- Lansarea, începând din septembrie 2000, prin
intermediul Centrelor de Informare şi Educaţie ecologică,
a unui program experimental de educaţie pentru mediu bazat
pe metode ce îmbină noţiunile teoretice cu fişe de
lucru, dezbateri libere, experimente şi jocuri, conform
tematicilor specifice realizate de specialiştii ARBDD în
colaborare cu cadrele didactice.
- Acţiuni de informare a populaţiei locale privind reglementările
ARBDD (reglementări privind desfăşurarea pescuitului industrial
şi a altor activităţi economice pe teritoriul RBDD; specii
de ihtiofaună care trebuiesc protejate, etc).
- Colaborarea cu organizaţii neguvernamentale la realizarea
activităţilor pentru educaţia de mediu.
- Organizarea acţiunii de recrutare a agenţilor ecologi
voluntari ai ARBDD.
- Pe teritoriul RBDD funcţionează următoarele
centre de informare şi documentare: Crişan (1995); Sulina
(1999); Tulcea (2000), precum şi Centrul de Informare şi
Instruire Ecologică Uzlina.
Click
aici pentru Harta distribuţiei Centrelor de Vizită a ARBDD
Evenimente de mediu
Calendar Ecologic
| Data |
Semnificatie |
Istoric |
| 2 februarie |
Ziua Zonelor Umede |
Marchează semnarea
la 2 februarie 1971, în oraşul Ramsar (Iran), a Convenţiei
asupra zonelor umede.
|
| 22 martie |
Ziua Mondială
a Apei |
A fost iniţiată în
anul 1992, la Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Mediului
Înconjurător de la Rio de Janeiro. |
| 01 Aprilie |
Ziua Păsărilor |
Este
o sărbatoare românească ce îşi are originea între
cele două războaie când a fost larg promovată
mai ales în şcoli. Cu prilejul acestei sărbători,
elevii instalau în copaci cuiburi artificiale
şi făceau observaţii în natură învatând
să se implice în mod concret în acţiuni
de protejare a păsărilor.
Societatea Ornitologică Română este organizaţia care,
după 1990, a promovat această sărbătoare. |
| 22 aprilie |
Ziua Pământului |
Deşi
proclamată pentru prima dată la 21 martie
1970 (echinoxul de primăvară) în San Francisco,
Ziua Mondială a Pământului se sărbătoreşte
pe 22 aprilie la iniţiativa senatorului american Gaylord
Nelson. |
| 22 mai |
Ziua Mondială
a Biodiversităţii |
Diversitatea
biologică înseamnă variabilitatea
organismelor vii din toate sursele, a ecosistemelor
terestre, marine şi a altor ecosisteme acvatice şi a
complexelor ecologice din care acestea fac parte. |
| 24 Mai |
Ziua Europeană
a Parcurilor |
Ziua
Europeană a Parcurilor a fost iniţiată
de Federaţia EUROPARC cu scopul de a îmbunătăţi
starea zonelor protejate din Europa şi a atrage participarea
publică în administrarea acestor zone.
A fost celebrată pentru prima dată în
1999 organizându-se evenimente în toată
Europa în jurul datei de 24 mai, care reprezintă
data creării primelor 9 parcuri naţionale din
Europa, în Suedia, pe 24 mai 1909. |
| 5 iunie |
Ziua Mondială
a Mediului |
A fost
stabilită în 1972 de către Adunarea
generală a Naţiunilor Unite pentru a marca deschiderea
Conferinţei asupra mediului înconjurător
de la Stockholm. |
| 29 iunie |
Ziua Dunării |
Ziua
Dunării s-a sărbătorit pentru prima dată în anul
2004, sub conducerea Comisiei Internaţionale pentru
Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), cu prilejul împlinirii
a 10 ani de la semnarea Convenţiei de Protecţie a Dunării
de către toate ţările din Bazinul Dunării.
La 29 iunie 1994, ţările din Bazinul Hidrografic al
Dunării, inclusiv România, au semnat la Sofia
(Bulgaria) acest important document, aducând în
atenţia opiniei publice necesitatea protejării acestui
important fluviu al Europei. |
| 16 septembrie
|
Ziua Internaţională
a Ozonului |
A fost
desemnată pentru prima oară, in 1995,
de către Naţiunile Unite pentru a marca semnarea
Protocolului de la Montreal (1987) referitor la substanţele
care epuizează stratul de ozon. |
| Prima zi de luni din
Octombrie |
Ziua Internaţională
a Habitatului |
În
fiecare an, încă din 1985 (când a fost desemnată
de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite), Ziua Internaţională
a Habitatului se sărbătoreşte în prima zi de luni
a lunii Octombrie.
Această zi a fost aleasă de către Naţiunile Unite pentru
ca omenirea să acorde atenţie stării aşezărilor umane
şi dreptului fundamental al fiecăruia la un adăpost
adecvat, şi pentru a aminti lumii de responsabilitatea
colectivă privind viitorul habitatului uman.
|
| 31 octombrie |
Ziua Internaţională
a Mării Negre |
La data
de 31 octombrie 1996, miniştrii mediului din cele şase
ţări riverane - Bulgaria, Georgia, România, Federaţia
Rusă, Turcia şi Ucraina - au semnat Planul Strategic
de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre-
cea mai izolată mare faţă de oceanul planetar. |
Suport educaţional
GHID PRACTIC PENTRU EDUCAŢIA
DE MEDIU
Ghidul
reuneşte procedeele metodologice şi activităţile practice
folosite de un grup de profesori şi învăţători
care au implementat cu succes în anul şcolar 1999 -
2000 câteva proiecte pilot lansate la sfârşitul
primei etape a unui curs de instruire organizat de ARBDD în
colaborare cu BirdLife International, finanţat de Banca Mondială,
în cadrul Proiectului GEF - “Biodiversitatea Deltei
Dunării”.
Ghidul propune tratarea educaţiei de mediu nu ca o disciplină
şcolară tradiţională suplimentară ce
trebuie să se alăture programei şcolare existente,
ci pretinde interdisciplinaritate, adică o cooperare
între disciplinele tradiţionale, indispensabilă înţelegerii complexităţii problemelor mediului
înconjurător.
Ghidul se doreşte a fi o alternativă prin prezentarea
unor metode şi activităţi practice de predare a educaţiei
de mediu, atât în cadrul programei şcolare, cât
şi a celei opţionale şi se adresează cadrelor didactice
care şi-au propus predarea educaţiei de mediu ca disciplină
opţională, dar şi celor care vor aborda problematica
mediului înconjurător în predarea disciplinelor
tradiţionale.
GHID PRACTIC – EDUCAŢIA
ECOLOGICĂ ÎN GRĂDINIŢĂ
Copilul, încă din cea mai fragedă vârstă,
înainte de a veni la grădiniţă, întreabă
şi manifestă o mare curiozitate. La aceste întrebări
membrii familiei dau răspunsuri după nivelul
de instruire şi experienţă.
Dar primele forme organizate de cunoaştere a mediului înconjurător
aparţin grădiniţei. În acest context educatorilor
le revine sarcina şi obligaţia de a-i învăţa
pe copii să înţeleagă şi să iubească
natura, să-i pătrundă tainele şi să
o protejeze, să urmărească formarea şi
dezvoltarea conştiinţei ecologice a copiilor.
Grija faţă de formele de viaţă trebuie cultivată
şi dezvoltată pentru a deveni mai târziu o formă
a comportamentului uman civilizat.
Prezenţa şi mişcarea copiilor în mediul
înconjurător curat, ordonat şi cu permanentă
grijă pentru buna lor relaţie cu ceea ce-i înconjoară
fac cel mai înalt serviciu educaţiei ecologice.
Ghidul cuprinde activităţi practice, curiozităţi,
ghicitori, scenete, materiale ce abordează teme cu
privire la fenomenele ecologice, teme ce pot fi folosite în
activităţile desfăşurate cu copiii preşcolari.
REVISTA MICILOR
ECOLOGIŞTI
Începând
cu anul 2000 Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
a pregatit şi realizat patru ediţii ale revistei “Micii
ecologişti” care cuprind lucrări (desene, eseuri, rubrici
de curiozităţi) ale elevilor din şcolile din teritoriul RBDD
şi municipiul Tulcea
Ultima ediţie a acestei reviste a fost dedicată programul
educaţional “Să ne prezentăm comunitatea în care
trăim” derulat pe parcursul anului şcolar 2005- 2006
având ca obiectiv creşterea nivelului de conştientizare
a elevilor privind valoarea comunităţilor locale din perimetrul
RBDD .
COLABORAREA ARBDD CU SOCIETATEA CIVILĂ
Având în vedere importanta implicãrii societãtii
civile, precum si necesitatea cresterii nivelului de constientizare
a publicului, în vederea adoptãrii unor atitudini
de responsabilitate fatã de problematica mediului înconjurãtor,
Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunãrii încurajeazã
si dezvoltã parteneriatul cu toate sectoarele societãtii
civile, cu organizatiile neguvernamentale, precum si cu institutiile
publice sau private care militeazã în interesul
sustinerii si atingerii obiectivelor pentru mediu si dezvoltare
durabilã în perimetrul Rezervatiei Biosferei
Delta Dunãrii.
Comisariatul pentru Societatea Civilã
Tel: 021 314 60 67; 021 314 61 65 Fax: 021 315 31 99
www.comisariat.ro
e-mail: juridic@comisariat.ro
PARTICIPAREA ACTIVĂ A CETĂŢENILOR ÎN PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR
ADMINISTRATIVE Şi ÎN PROCESUL DE ELABORARE A ACTELOR NORMATIVE
Participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare a
deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor
normative sunt stabilite prin Legea nr. 52/ 21 ianuarie
2003 privind transparenţa decizională în administraţia
publică, având ca scop:
- să sporească gradul de responsabilitate a administraţiei
publice faţă de cetăţean, ca beneficiar al deciziei administrative;
- să stimuleze participarea activă a cetăţenilor în procesul
de luare a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare
a actelor normative;
- să sporească gradul de transparenţă la nivelul întregii
administraţii publice.
Principiile care stau la baza prezentei
legi sunt următoarele:
- informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra
problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute
de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale,
precum şi asupra proiectelor de acte normative;
- consultarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite,
la iniţiativa autorităţilor publice, în procesul de elaborare
a proiectelor de acte normative;
- participarea activă a cetăţenilor la luarea deciziilor
administrative şi în procesul de elaborare a proiectelor
de acte normative.
- Prevederile Legii nr. 52/2003 nu se aplică
procesului de elaborare a actelor normative şi şedinţelor
în care sunt prezentate informaţii privind:
- apărarea naţională, siguranţa naţională şi ordinea publică,
interesele strategice economice şi politice ale ţării, precum
şi deliberările autorităţilor, dacă fac parte din categoria
informaţiilor clasificate, potrivit legii;
- valorile, termenele de realizare şi datele tehnico-economice
ale activităţilor comerciale sau financiare, dacă publicarea
acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale,
potrivit legii;
- datele personale, potrivit legii.
ORGANIZAŢII NEGUVERNAMENTALE |