|
La capătul unui drum ce depăşeste 2840 km colectând
apele unui impresionant bazin hidrografic a cărui suprafaţă
acoperă mai mult de 8% din suprafaţa Europei, Dunărea,
cel de-al doilea fluviu ca mărime al bătrânului
continent construieşte la întâlnirea sa cu Marea
Neagră, de mai bine de 16000 de ani, una dintre cele
mai frumoase delte din Europa şi chiar din lume, cunoscută
şi ca una dintre marile zone umede ale planetei.
Actuala configuraţie morfohidrografică
a Deltei Dunării este rezultatul interacţiunii dintre
fluviu şi mare în perioada Holocenului. La începutul
Holocenului, când nivelul mării a crescut până
aproximativ la nivelul actual, exista aşa-numitul golf al
Dunării. La gura acestui golf, între promontoriul
Jibrieni, la nord şi promontoriul Murighiol-Dunavăţ
la sud, s-a format cordonul iniţial Letea-Caraorman. Materialul
aluvionar a fost transportat de curenţii marini de-a lungul
ţărmului dintr-o zonă situată la nord,
la gurile Nistrului, Bugului şi Niprului.
Cel mai vechi braţ al Dunării, braţul
Sf. Gheorghe, curgea în mare printr-un pasaj situat
în capătul sudic al grindului Letea-Caraorman
dezvoltând prima deltă a Dunării: Delta
Sf. Gheorghe I.
Cel de-al doilea braţ al Dunării, Sulina s-a dezvoltat
odată cu blocarea prin aluvionare a braţului Sf. Gheorghe.
Braţul Sulina a preluat un flux din ce in ce mai mare de sedimente
şi a început să-şi formeze propriul edificiu
deltaic: Delta Sulina.
În acelaşi timp, în partea sudică
a zonei s-a format o mică deltă secundară
Delta Cosnei datorită braţului secundar Dunavăţ.
Delta Sulina a fost treptat erodată, în timp
ce braţul Chilia, la nord şi Sf. Gheorghe, la sud şi-au construit
propriile lor delte: Delta Chilia şi Delta Sf. Gheorghe II.
Aceste două delte sunt formate din material sedimentar
dunărean în timp ce materialul transportat de
curentul litoral se acumulează la nord de braţul Chilia
şi constituie formaţiunea Jibrieni.
Aspectul morfologic actual al Deltei Dunării se datorează
ultimei ridicări a nivelului Mării Negre, care
a creat condiţiile unei puternice aluvionări având
drept consecinţe meandrări şi ramificaţii ale braţelor
principale.
|