Monitoring

Sistemul de monitoring în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

Programul de Monitoring Integrat al rezervaţiilor biosferei are trei scopuri definite:

• furnizarea de informaţii pentru comunitatea ştiinţifică, administraţie şi de nivel politic, rezultate din activitatea de cercetare în ştiinţele fizice, biologice şi sociale;


• suport pentru schimburi sistematice de informaţii ştiinţifice;


• suport pentru monitoringul integrat al rezervaţiilor biosferei, în mod special asupra schimbărilor globale, diversitatea biologică, managementul ecosistemelor, impact antropic şi dezvoltare durabilă.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării beneficiază de baza de date, utilizând aceste informaţii ca suport în luarea de decizii de administrare a patrimoniului natural din RBDD. În cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării activitatea de monitoring este organizată în conformitate cu obiectivele urmărite în cadrul Sistemului de Monitoring Integrat al Mediului din România şi cu obiectivele care se desprind din Programul de Management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Sistemul de monitoring al RBDD are drept scop identificarea şi cuantificarea variabilelor de stare ce caracterizează structura şi funcţiile ecosistemelor Deltei Dunării şi a factorilor de comandă care pun în pericol integritatea ecologică a acestora pentru a putea preveni efectele lor prin măsuri de management corespunzătoare.

Obiectivele sistemului de monitoring integrat sunt:

• supravegherea evoluţiei capitalului natural;



• conservarea diversităţii biologice în Delta Dunării, inclusiv a resurselor genetice;



• asistarea deciziilor managementului socio-economic care să garanteze:
  
  • prevenirea deteriorării capitalului natural al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării;
  • prevenirea depăşirii capacităţii productive a capitalului natural;
  • prevenirea depăşirii capacităţii de suport a capitalului natural;
  • fundamentarea şi realizarea acţiunilor de recuperare a componentelor deteriorate ale capitalului natural.

Modelul conceptual al sistemului de monitoring integrat este structurat pe două componente principale: sistemul de obţinere a datelor şi sistemul de management al datelor.

Selectarea domeniilor şi a parametrilor în cadrul sistemului de monitoring integrat se bazează pe conceptele de cauzalitate, având drept scop identificarea atât a factorilor de impact care ar putea determina dezechilibre în funcţionarea ecosistemelor deltaice cât şi a răspunsului dat la aceste modificări.

Domeniile selectate pentru a fi incluse sistemului de monitoring integrat sunt:

1. clima şi calitatea aerului;
2. hidrologie;
3. hidrobiologie;
4. calitatea apei;
5. calitatea solului;
6. biodiversitatea;
7. resurse naturale;
8. activităţi economice;
9. populaţia umană.

Pentru fiecare dintre aceste domenii s-au identificat parametri cheie care trebuie monitorizaţi astfel încât să permită obţinerea informaţiilor dorite cu maximum de eficienţă.

Domeniile grupate pe criteriul „fizico-chimic” includ parametrii care descriu structura ecosistemelor şi care pot reflecta o posibilă evoluţie a mediului. Criteriul „biologic” include parametri care indică nivelul productivităţii mediului, iar criteriul „socio-economic” grupează parametri care indică nivelul presiunii antropice.

Descrierea domeniilor din cadrul sistemului de monitoring

1.Clima şi calitatea aerului

Includerea acestui domeniu în sistemul de monitoring este justificată prin importanţa deţinută de factorii climatici în desfăşurarea proceselor ecologice complexe ce caracterizează ecosistemele Deltei Dunării. În ultimele decenii, o importanţă tot mai mare se acordă studierii influenţei modificărilor climatice (creşterea temperaturii, creşterea concentraţiei de CO2, oscilaţiile de nivel ale apei, etc.) asupra ecosistemelor naturale, Delta Dunării fiind un cadru ideal din acest punct de vedere.

Parametrii care se monitorizează au fost selectaţi în scopul:

• descrierii condiţiilor climatice şi a modificărilor în timp a acestor factori;
• pentru a putea diferenţia fenomenele naturale de perturbaţiile antropice;
• identificării răspunsului ecosistemelor la modificările factorilor climatici, a calităţii aerului şi precipitaţiilor.

Parametrii care caracterizează factorii climatici, calitatea aerului şi precipitaţiile sunt:

• fizici: temperatura, viteza vântului, direcţia vântului, umiditatea aerului, presiunea atmosferică, precipitaţiile, radioactivitatea globală.
Parametrii care caracterizează factorii climatici fizici ai Deltei Dunării sunt masuraţi de INMH (staţiile meteorologice: Tulcea, Gorgova, Sulina, Sf. Gheorghe, Chilia Veche, Gura Portiţei, Mahmudia, Jurilovca), iar parametrii care caracterizează radioactivitatea globală sunt masuraţi de APM, staţiile Tulcea şi Sf. Gheorghe.

• chimici: SO2, NO2, NH3, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile, pH, electroconductivitate, aciditate, Na, K, NH3, NH4.

Parametrii care caracterizează factorii climatici chimici ai Deltei Dunării sunt măsuraţi de APM Tulcea.

2.Hidrologie

Delta Dunării este un sistem hidrologic complex care, de-a lungul timpului, a fost supus influenţei umane prin extinderea reţelei de canale şi îndiguirea unor suprafeţe importante. Ca urmare a lucrărilor hidrotehnice executate în interiorul deltei, doar 2,8% din totalul volumului de apă transportat de braţele Dunării trece prin sistemul de canale în complexele lacustre.

Există o variaţie sezonieră a nivelelor şi debitelor, cu maximum în aprilie-iunie, un minim în septembrie-octombrie şi un alt maxim în decembrie-ianuarie. Această fluctuaţie sezonieră a nivelului apei este unul din factorii esenţiali care intervin în procesele biogeochimice prin transportul de nutrienţi, poluanţi, suspensii solide, etc. În funcţie de durata viiturilor au loc modificări temporare ale mediului terestru, semi-acvatic şi acvatic, modificări care influenţează componentele biotice şi abiotice ale acestor ecosisteme.

Parametrii care caracterizează regimul hidrologic al Deltei Dunării sunt măsuraţi şi preluaţi de la RA Apele Române (staţii hidrologice: Isaccea, Ceatal Chilia, Chilia, Periprava, Tulcea, Ceatal Sf. Gheorghe, canal Mila 36, Mila 23, Crişan, Sulina, Mahmudia, Murighiol, Dunăvăţ (intrare-ieşire), Dranov (intrare-ieşire), Sf. Gheorghe.

Parametri care caracterizează hidrologia Deltei Dunării: niveluri, debite (lichide, solide), viteza de curgere, suspensii solide.

3.Hidrobiologie

Acest domeniu include indicatori biologici ai calităţii apei. Organismele acvatice acţionează ca „monitori” naturali ai ecosistemelor, răspunzând modificărilor mediului ambiant. Bio-monitoringul nu înlocuieşte monitoringul factorilor fizici sau chimici, ci integrează răspunsul biocenozelor acvatice la fluctuaţiile acestor factori.

Conceptul de bioindicator sau specii indicatoare este cel care stă la baza biomonitoringului. Prin specie indicatoare se înţelege o specie sau un ansamblu de specii care prezintă cerinţe faţă de un set cunoscut de variabile fizice şi chimice, astfel încât orice schimbare în prezenţa/absenţa, numărul, morfologia, fiziologia sau comportamentul speciei (sau ansamblu de specii) respective indică faptul că setul de variabile fizice sau chimice sunt în afara limitelor de preferinţă.

Avantajele utilizării indicatorilor biologici:

• biomonitoringul furnizează informaţii relevante asupra calităţii apei într-un timp scurt şi cu mijloace modeste;


• biocenozele acvatice conservă în structura lor, pe o perioadă lungă de timp, cea mai puţin favorabilă şi în consecinţă cea mai utilă de semnalat condiţie a calităţii apei;


• analizele biologice furnizează informaţii care nu pot fi obţinute prin alte metode. De exemplu, analiza saprologică este o măsură exactă nu a gradului de poluare ci a condiţiilor metabolice de încărcare cu poluanţi.

4.Calitatea apei

Parametrii chimici selectaţi în monitoringul calităţii apei trebuie să permită:

• identificarea stării şi a tendinţelor de evoluţie a ecosistemelor acvatice;
• identificarea unor poluanţi prioritari care determină probleme specifice de mediu: eutrofizare, poluare cu metale grele, cu compuşi organo-cloruraţi;
• compararea în permanenţă cu standardele în vigoare a concentraţiilor la anumiţi poluanţi pentru a permite adoptarea rapidă a măsurilor de protecţie şi de conservare.
  Parametrii selectaţi în monitoringul calităţii apei de suprafaţă sunt:
• fizici: temperatura, transparenţa, adâncimea (sunt 31 de staţionare: 9 Dunăre, 4 canale, 18 lacuri);
• chimici generali: concentraţia oxigenului dizolvat, consumul chimic de oxigen (CBO5), electroconductivitatea, Ca, Ma, Na, K, HCO3, CO3, Cl, SO4 (sunt 31 de staţionare: 9 Dunăre, 4 canale, 18 lacuri);
• de eutrofizare: N mineral, P total, clorofila „a” (18 lacuri) ;
• de poluare: metale grele (Fe, Cd, Mn, Ni, Zn, Pb), pesticide organo-clorurate, PCB, PAH, hidrocarburi totale (sunt 31 de staţionare: 9 Dunăre, 4 canale, 18 lacuri);
• opţional este recomandată monitorizarea principalilor parametri chimici pentru apele freatice, în scopul detectării poluanţilor sau altor compuşi chimici.

Parametrii selectaţi în monitoringul calităţii apelor freatice sunt: adâncime, Ca, Ma, Na, K, HCO3, CO3, Cl, SO4, metale grele, pesticide organo-clorurate (zone de protecţie integrală, zone tampon, zone economice).
Parametrii care caracterizează hidrobiologia Deltei Dunării sunt măsuraţi de INCDDD Tulcea.

5.Calitatea solului

Scopul includerii acestui domeniu în sistemul de monitoring este de a urmări pe termen lung; acidifierea solului, acumularea de carbon, azot, metale grele în profilul solului şi evaluarea calităţii lui biologice.

Categoriile principale de soluri de pe teritoriul RBDD sunt: soluri aluviale 13,3%, limnosoluri 17,3%, gleisoluri 21,8%, psamosoluri şi nisipuri 15,6%, solonceacuri 2%, soluri balane şi cernoziomuri 0,2%, histosoluri 27,2%, soluri antropice2,6%.

În cadrul ecosistemelor acvatice sedimentele sunt locul unde se desfăşoară o serie întreagă de procese fizico-chimice şi biologice care influenţează echilibrul ecologic al ecosistemelor respective. Eliberarea nutrienţilor din sedimente este un factor important în dinamica acestora şi depinde în mare măsură de procesele care au loc la interfaţa apa-sedimente. Sedimentele pot acumula, de asemenea, poluanţi prezenţi în masa apei, afectând în acest fel comunităţile de organisme care trăiesc în acest mediu (macronevertebrate bentonice).

Monitorizarea acestui domeniu se efectuează de către INCDDD.

Parametrii selectaţi în monitoringul solului sunt:

• pentru ecosisteme terestre: umiditate, granulometrie, carbon organic, azot, fosfor, săruri totale, potasiu, pesticide organo-clorurate, metale grele; măsurarea se efectuează în zone de protecţie integrală, zone tampon şi zone economice;
• pentru ecosisteme acvatice: granulometrie, azot mineral, carbon organic, pesticide organo-clorurate, metale grele, hidrocarburi totale; măsurarea se efectuează în staţionare aflate în 18 lacuri.

6. Biodiversitate

Scopul principal al declarării Deltei Dunării ca rezervaţie a biosferei a fost şi este conservarea diversităţii speciilor şi habitatelor pe care le adăposteşte. Ca urmare, monitoringul biodiversităţii este o sarcină permanentă, pe termen lung pentru obţinerea de informaţii cu privire la:

Monitoringul florei

Monitoringul faunei

Monitoringul zonelor cu protecţie integrală

Monitoringul celor 18 zone cu protecţie integrală se face pe grupe taxonomice selectate pentru a fi urmărite în timp, iar taxonii au fost aleşi pentru a fi indicatori ai evoluţiei în timp ai acestor zone.
Zone cu protecţie integrală: Roşca-Buhaiova, Lac Răducu, Lac Nebunu, Vătafu, Lunguleţ, Sărături Murighiol, Sacalin-Zătoane, Periteaşca-Leahova, Lac Rotundu, Lac Potcoava, Lac Belciug, Istria-Sinoe, Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Arinişul Erenciuc, Insula Popina, Pădurea Caraorman, Pădurea Letea.

Elemente de monitoring ale zonelor cu protecţie integrală:

Grupe evaluate: fitoplancton, zooplancton, macronevertebrate, macroflora, moluşte, peşti, amfibieni, reptile, păsări.
Parametri: biomasa, specii dominante animale şi vegetale, identificarea şi repartiţia asociaţiilor vegetale, apreciere cantitativă, identificarea zonelor de cuibărit şi aglomerare pentru păsări, abundenţa numerică relativă etc.

Monitoringul păsărilor

Având în vedere valoarea Deltei Dunării, ca zonă de importanţă avifaunistică, monitoringul păsărilor este o activitate care necesită o atenţie deosebită.

Monitoringul păsărilor se concentrează asupra speciilor de interes major:

• specii care cuibăresc în colonii (Phalacrocorraciidae, Pelecaniidae, Ardeidae, Threskiornithidae);
• specii cuibăritoare dispersate, care nu cuibăresc în colonii (Podicipedidae, Ardeidae, Anatidae, Rallidae);
• specii migratoare care iernează (Gaviidae, Podicipedidae, Ardeidae, Anatidae, Rallidae, Phalacrocoraciidae, Gruidae).

Criteriile care au condus la selectarea acestor specii sunt: speciile incluse în Lista Roşie a RBDD, speciile ameninţate cu dispariţia la nivel mondial, specii ale căror efective scad datorită ameninţărilor umane, specii monumente ale naturii, specii de interes vânătoresc, specii noi de păsări care se află în expansiune pe teritoriul rezervaţiei, specii introduse artificial şi care ar crea probleme, speciile pentru care rezervaţia deţine un procent de 1% din populaţia migratoare a acestor păsări.

Parametrii care se monitorizează anual în colonii sunt: numărul speciilor, numărul de perechi cuibăritoare, numărul de cuiburi, factori legaţi de deranj. În cazul recensământului sincron de iarnă la păsările acvatice se înregistrează numărul de specii şi numărul de exemplare observate pe fiecare zonă de recensământ.

7.Resurse naturale

O altă calitate importantă a Deltei Dunării este cea de a furniza resurse regenerabile. De tipul şi calitatea acestor resurse depinde intensitatea activităţilor economice de pe teritoriul rezervaţiei. De practicile de management aplicate depinde gestionarea durabilă a acestor resurse şi menţinerea echilibrului ecologic al Deltei Dunării.

Parametrii care se monitorizează în cadrul resurselor naturale caracterizează capacitatea productivă, starea resursei, limitele capacităţii de suport, cu alte cuvinte „cât se produce”. Monitorizarea activităţilor economice aduce informaţii cu privire la modul de exploatare a resurselor naturale, intensitatea exploatării; cu alte cuvinte „cât, cum şi de către cine se valorifică” aceste resurse naturale.

În conformitate cu prevederile legale, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării stabileşte şi dimensionează exploatarea resurselor naturale, în limitele ecologice admisibile şi durabile. Pe teritoriul RBDD, exploatarea resurselor naturale se realizează de către societăţi comerciale cu capital privat şi de stat şi de către populaţia locală. Utilizatorii primesc acordul de valorificare a resurselor în conformitate cu prevederile legale.

Monitorizarea riguroasă a resurselor naturale, dar şi a presiunii exercitate asupra lor, permite elaborarea unor strategii de management bazate pe date ştiinţifice.

Resursele naturale ale Deltei Dunării sunt grupate pe categorii:

Resurse vegetale – includ: resursele agricole, pajişti, stufărişuri, resurse forestiere.

Pajiştile sunt incluse în categoria resurselor agricole însă, pajiştile naturale, prin compoziţia lor floristică, au o mare importanţă pentru biodiversitate. Pajiştile seminaturale sunt utilizate ca păşuni pentru creşterea animalelor sau ca fâneţe pentru a asigura furajele pentru perioada de iarnă.

Stufăriile
O importanţă deosebită trebuie acordată managementului stufăriilor care se poate realiza prin: recoltare, ardere, recoltare în verde, paşunat. Recoltarea stufului monodominant se face cu o periodicitate de 1-2 ani. Stufărişurile de plaur din zona maritimă trebuie recoltate cu o periodicitate de 3-4 ani (pentru a se putea reface).

Pentru recoltare se recomandă utilizarea tehnologiilor tradiţionale (recoltare manuală), sau, dacă se realizează mecanic, presiunea exercitată de utilajele pe sol să nu depăşească 100g/cm. Monitorizarea acestor activităţi se poate face cu ajutorul imaginilor satelitare din luna anului respectiv şi prin verificări de teren în perioada în care se recoltează şi se depozitează resursa stuficolă, respectiv noiembrie-martie; pentru depozitele de stuf, cel mai târziu luna iunie a anului în curs. Cu ajutorul acestor informaţii se poate monitoriza, pe termen lung, dinamica stufărişurilor, identificarea suprafeţelor arse, sau degradate de factorii naturali (grindina, nivele mari ale apelor).

Fond forestier
Administratorul fondului forestier pe teritoriul RBDD este Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva, Direcţia Silvică Tulcea.

Parametrii care se monitorizează în cadrul resurselor vegetale, pe categorii şi frecvenţă, sunt solicitaţi anual sau lunar de utilizatorii terenurilor: administratorii terenurilor, Direcţia Judeţeană pentru Agricultură şi Alimentaţie, Consiliile locale, Consiliul Judeţean Tulcea, Direcţia Judeţeană de Statistică.

Resurse piscicole– monitoringul pescăriilor este o etapă esenţială în managementul durabil al acestei resurse. Această activitate se realizează pe cele trei tipuri de pescării: pescăria peştilor de apă dulce (Delta Dunării, complexul lagunar Razim-Sinoe), pescăria peştilor migratori şi pescăria peştilor marini. Această clasificare permite analiza stocurilor de peşti pe tipuri de habitate, zone de pescuit, metode şi unelte de pescuit.

Zonele de pescuit de pe teritoriul RBDD cuprind suprafeţe inundabile ale Deltei Dunării, complexul lagunar Razim-Sinoe, zona de luncă inundabilă, pe porţiuni de pe braţele Dunării şi Marea Neagră. Pescuitul este interzis în zonele cu regim de protecţie integrală.

Parametrii utilizaţi în monitorizarea resursei piscicole:

• exploatarea: captura pe specii, efortul de pescuit, captura pe unitate de efort, producţia programată, producţia realizată;
• structura capturilor: lungimea totală, greutate totală, care se realizează anual, toamna de către INCDDD;
• starea stocurilor: producţia maxim durabilă (MSY), care se realizează anual de către INCDDD.

Resurse cinegetice – monitorizarea faunei de interes cinegetic se realizează prin evaluarea anuală în sezonul de primăvară a efectivelor vânatului sedentar, prin metoda pieţelor de probă în scopul estimării efectivelor de reproducere a vânatului, şi implicit a cotelor de recoltare. Pentru fiecare zonă de vânătoare se are în vedere faptul să nu se depăşească sporul anual.

Specii de interes cinegetic de pe teritoriul RBDD: iepure (Lepus europaeus), fazan (Phasianus colchicus), mistreţ (Sus scrofa), căprior (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes), potârniche (Perdix perdix), hermelina (Mustela herminea), nevăstuica (Mustela nivalis), bizam (Ondatra zibethica), dihor (Mustela putorius), porumbelul gulerat (Columba palumbus), porumbelul de scorbură (Columba oenas), turturele (Streptopelia), grauri (Sturnus vulgaris), gâsca de vară (Anser anser), gârliţa mare (Anser albifrons), raţe sălbatice, lişiţe (Fulica atra), sitari (Scolopax rusticola), becaţine (Gallinago gallinago).

Parametrii care caracterizează această resursă şi frecvenţa observaţiilor sunt: număr de specii de vânat sedentar, număr de indivizi pe specie/unitatea de suprafaţă, specii de păsări de interes cinegetic, specii de animale de interes cinegetic. Măsurarea acestor parametri este efectuată de către INCDDD.

Resurse peisagere

Teritoriul RBDD, precum şi zonele limitrofe, prezintă un important potenţial turistic. Resursa peisageră a Deltei Dunării poate constitui o adevarată sursă de dezvoltare a întregii zone şi de creştere a nivelului de trai a populaţiei locale. Valoarea estetică a Deltei Dunării este dată de bogăţia de specii de plante şi de animale şi de diversitatea habitatelor pe care le adăposteşte. Tradiţiile şi obiceiurile locale sunt, de asemenea, un punct de atracţie turistică care încurajează accesul turiştilor în zonă.

Monitoringul turismului este o activitate importantă, atât pentru evaluarea impactului pe care un turism necontrolat îl poate avea asupra ecosistemelor naturale ale Deltei Dunării, dar şi pentru găsirea oportunităţilor pentru a încuraja practicarea acestei activităţi în strânsă conexiune cu principiile conservării naturii. Ecoturismul reprezintă o alternativă pentru reducerea presiunii asupra resurselor naturale din RBDD.

Pentru fiecare din zonele turistice din RBDD se colectează date ce oferă informaţii asupra valorii estetice a zonei respective şi date care descriu capacitatea de primire a turiştilor.

Parametrii care caracterizează resursa peisageră sunt: cadrul natural nederanjat (biodiversitate), facilităţi de cazare şi de agrement, posibilităţi de amenajare şi de dezvoltare, dotarea unităţilor de primire, facilităţi de tratare a apei potabile, facilităţi de purificare a apelor menajere, facilităţi de depozitare a deşeurilor, existenţa unor centre de informare.

8. Activităţi economice

Monitoringul activităţilor umane permite identificarea căilor de circulaţie a materiei şi energiei dinspre ecosistemele ecologice spre cele socio-economice, precum şi a presiunii exercitate de acestea din urmă asupra capitalului natural.

Activităţile economice desfăşurate pe teritoriul RBDD sunt caracterizate printr-un număr mare de parametri, care trebuie colectaţi din surse diferite. Acest proces este uneori destul de anevoios, însă, achiziţionarea lor trebuie să se realizeze la intervale regulate de timp şi să aibă o acoperire spaţială cât mai mare. Un aport important de informaţii îl pot aduce agenţii ecologi, prin observaţiile pe care le fac pe fiecare din districte.

Parametrii care caracterizează activităţile economice de pe teritoriul RBDD sunt foarte diverse: forme de proprietate, mod de folosinţă, potenţial de producţie, produse principale, suprafaţa valorificată, număr de locuri de cazare, număr de turişti, traseu urmat, profil şi capacitate de producţie etc.

9. Populaţia umană

Spre deosebire de parcurile naţionale, ca rezervaţie a biosferei, Delta Dunării include componenta socio-economică în cadrul natural. Pentru menţinerea echilibrului ecologic al zonei, o atenţie deosebită trebuie acordată:

-informării şi educării populaţiei locale cu privire la valoarea ştiinţifică şi necesitatea conservării biodiversităţii în deltă;

-integrării activităţilor umane într-o manieră echilibrată în sensul utilizării durabile a resurselor;

-armonizării intereselor populaţiei locale cu obiectivul fundamental al rezervaţiei, conservarea.

Populaţia Deltei Dunării este într-o permanentă fluctuaţie. Cea mai mare parte a tinerilor se îndreaptă spre zonele urbane în căutarea de locuri de muncă mai avantajoase.
Principala ocupaţie a locuitorilor din Delta Dunării este pescuitul, urmată de creşterea animalelor. Agricultura este practicată în localităţile care au terenuri arabile, fiind concentrată în partea vestică a deltei, în delta fluvială. Aici se găsesc cele mai mari incinte agricole.

Parametrii utilizaţi în monitoringul populaţiei umane din Delta Dunării sunt:

-indicatorii demografici: rata natalităţii, rata mortalităţii, structura populaţiei pe naţionalităţi, densitatea populaţiei, numărul de flotanţi, numărul de navetişti, rata emigrării, populaţia activă, populaţia inactivă (şomeri, elevi, pensionari), număr de gospodării, condiţii de locuit;

-indicatorii infrastructurii tehnice: mijloace de comunicare, mijloace de transport, mod de evacuare al apelor uzate, sistemul de depozitare şi neutralizare a deşeurilor, asigurarea şi distribuirea energiei electrice, asigurarea şi distribuirea energiei termice;

-indicatorii structurilor sociale: unităţi de învăţământ pe categorii şi profil, număr de cadre didactice, număr de elevi, număr de săli de clasă, case de cultură, cinematografe, număr de biblioteci, număr de unităţi sanitare pe categorii, număr de medici, număr de personal sanitar, număr de unităţi comerciale.

» sus în pagină